Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘2011’ Category

septembrie 2011

Chiar dacă n-am reuşit să mai semnalez materialele din sfera romanului poliţist, asta nu înseamnă că nu se întâmplă nimic. Dimpotrivă. Am adunat în lunile trecute liste deloc scurte, pe care sper să le ofer cât mai repede şi aici, cu gândul să centralizez informaţia. Pe de altă parte, listele nu trebuie socotite înşiruiri seci, ci simţite ca mărturii ale interesului pentru policier şi compania.

În aceste zile însorite de început de toamnă, iată suficiente indicii presărate în reţea.

‹Ziarul de duminică› din 2 septembrie publică în avanpremieră un fragment din Dispărută fără urmă (traducere de Onofre Bouvila; Gone, Baby, Gone, 1998), romanul lui Dennis Lehane care stă să apară la Editura Paralela 45.

În ‹Jurnalul naţional›, George Arion continuă să scrie săptămânal, în 4 septembrie ajungând la rând Ken Follet cu O avere periculoasă (RAO, 2009, traducere de Roxana Flavia Dam; A Dangerous Fortune, 1993).

Fireşte, blogurile efectuează şi ele incursiuni în aria noastră de interes. Astfel, Cărţi de citit se opreşte la Piramida lui Tom Martin (RAO, 2010, traducere de Carmen Bourceanu; Pyramid, 2007) şi la Codicele lui Douglas Preston (RAO, 2007, traducere de Adrian Deliu; The Codex, 2004). 4arte.ro găzduieşte comentariul Cristinei Mitrea la Detectiv fara voie, integrala Andrei Mladin (Tritonic, 2009).

Sub titlul Une harmonie parfaite, Ion Lilă semnează câteva reflecţii pe marginea romanului poliţist, urmate de o analiză a romanului Caviarul câinelui de lupte (Perpessicius, 2010) de Şerban Mărgineanu. Reiau rândurile de încheiere.

Şerban Mărgineanu este un scriitor talentat, care ne va surprinde, sînt sigur, cu producţii cu mult mai rafinate în viitorul apropiat, iar editura a pus mîna pe un scriitor reprezentativ al genului poliţist!

Andra Pavel anunţă ediţia a doua a unui Concurs de romane poliţiste organizat de Romanian Crime Writers Club şi Crime Scene Publishing. Ştirea a fost preluată şi în alte locuri, am văzut-o şi pe blogul unui alt tânăr autor, Oliviu Crâznic.

Completare din 16 septembrie.

Stieg Larsson şi moştenirea grea a unei morţi neaşteptate este un articol întins pe trei pagini în numărul din această lună al revistei ‹Tabu›. (Pe copertă şi în cuprins titlul apare diferit: Stieg Larsson şi moştenirea «Millennium».) Andreea Vasile, editor coordonator al publicaţiei, povesteşte despre întâlnirea din capitala Suediei cu Eva Gabrielsson, tovarăşa de viaţă a scriitorului şi autoare ea însăşi a cărţii Millennium, Stieg şi eu (scrisă în colaborare cu jurnalista Marie-Françoise Colombani, Pandora M, 2011, traducere de Doru Mareş; Millénium, Stieg et moi, 2011). Mi s-a părut un material interesant, atât cât am apucat să arunc o privire peste text într-un magazin Billa. Dacă cineva are numărul acesta al revistei, m-ar interesa o copie după articol. Mulţumiri de pe-acum!
Despre cum a ajuns să o intervieveze pe Eva Gabrielsson la Stockholm, Andreea Vasile aminteşte pe blogul ei, în Povestea unei exclusivităţi. Tot acolo există şi o simpatică fotografie.
Editoarea de la ‹Tabu› a mai abordat un subiect – ce a însemnat jurnalismul pentru Stieg Larsson –, dialogul rezultat fiind publicat în engleză pe situl Youthmedia.

Să rămânem în siajul celebrului scriitor nordic, semnalând că volumul partenerei lui de viaţă a fost recenzat şi de către Dan C. Mihăilescu, Omul care aduce cartea, în ediţia din 14 septembrie a emisiunii de la ProTV. În ziua următoare, exuberantul critic semnalează romanul Omul cu cercurile albastre, al franţuzoaicei Fred Vargas.

Read Full Post »

iunie 2011

Reuşesc, în sfârşit, să reiau încercarea de a crea o panoramă a policierului, thrillerului şi romanului de spionaj. Cărţi, articole în presă, comentarii pe bloguri, mă străduiesc să le adun pe toate, să ofer informaţii cât mai cuprinzătoare. Dacă n-am aflat de ceva, nu ezitaţi să mă înştiinţaţi. Vă mulţumesc de pe acum.

Lista cu noile titluri se găseşte în pagina intitulată Apariţii 2011, la care se poate ajunge din partea de sus a blogului.

În presă, George Arion continuă să fie principalul animator, cu neobosita rubrică Scena crimei, susţinută necontenit din 2006 în cotidianul ‹Jurnalul naţional›. Articolul din 5 iunie se ocupă de primul caz al lui Theodore Boone, puştiul avocat (RAO, 2011, traducere de Ianina Marinescu; Theodore Boone: Kid Lawyer, 2010), cu care John Grisham deschide o serie destinată adolescenţilor.

Atmosfera din cartea lui Grisham aminteşte de cea din romanul lui Mark Twain care istoriseşte păţaniile poznaşului Tom Sawyer. Facem cunoştinţă tot cu o urbe patriarhală în care fărădelegile sunt rare, iar omorurile şi mai puţine, şi de aceea provoacă perplexitatea. Relaţiile dintre adulţi şi copii sunt surprinse cu o deosebită fineţe, reliefându-se spiritul educaţiei americane de a încuraja, de la cele mai fragede vârste, iniţiativele şi urmărirea unui scop bine definit în viaţă.

Cartea lui Grisham poate fi pusă cu încredere în bagajele pregătite pentru vacanţa care se apropie. Merită să fie citită.

În aceeaşi zi de început de iunie şi în acelaşi spirit, ziarul ‹Adevărul› publică un interviu cu Cătălin Tolontan, prezentându-l astfel pe redactorul-şef al ‹Gazetei sporturilor›: «Jurnalistul de 42 de ani spune că face parte dintr-o generaţie ale cărei repere au fost cărţile lui John Grisham şi pelicule ca Toţi oamenii preşedintelui

Iată contextul în care apare numele autorului american:

Faptul că ai avut şi mintea creativă pentru scriitură, şi mintea exactă pentru business ţi-a sporit independenţa jurnalistică?

Nu. Proba integrităţii se dă permanent, şi când câştigi 50 de euro – cum câştigam la începutul anilor ’90 –, şi când câştigi mai mult. Ce m-a ajutat a fost că am trăit în ceea ce nu vreau să se oprească niciodată: într-un vis, într-o utopie. Una construită din primul manual de jurnalism publicat în România, din cărţile lui John Grisham, din filmele americane despre presă. Generaţia mea aşa a învăţat meseria asta, alte repere n-am avut.

Dialogul iscat de Ana-Maria Onisei e de citit în întregime. Eu îmi voi mai aminti de cum a fost pălmuit de tatăl său, de întâia lui amintire din copilărie, de cum a zbughit-o pe scări după ce şi-a lăsat primul articol la ‹Gazeta sporturilor›, de ceea ce l-a schimbat în timpul unei intervenţii pe cord. Povestind despre aceasta, zice la un moment dat: «…se pornea şi oprea inima cum voia Enterul.» Ar fi fost un frumos titlu. O posibilă metaforă pentru un gând care străbate discuţia: relaţia dintre spirit şi materie. Sau, cu vorbele lui Cătălin Tolontan, despre cum «semantica lasă loc undei».

‹Ziarul de duminică› îşi menţine săptămână de săptămână interesul pentru zona policierului. În numărul din 10 iunie, Stelian Ţurlea încearcă să afle Ce se întâmplă când o răpeşti pe preşedinta Americii… Răspunsul poate fi găsit în romanul Doamna preşedintă (Trei, 2011, traducere de Marie-Jeanne Vasiloiu; Presidentens valg, 2006), al unei cunoscute scriitoare din valul nordic – Anne Holt. În final, verdictul : «Un remarcabil policier.»

Cu episodul al cincilea, George Arion pare să-şi încheie în acest număr al ‹Ziarului de duminică› serializarea unei «piese [de teatru] mortale», Amintiri din livada cu meri.

Blogurile.
Andra Pavel este înflăcărată de suspansul şi de povestea de iubire din Traficantul de umbre (Ramirez Books & Tritonic, 2011), recentă apariţie semnată Monica Ramirez: «O carte pe care am savurat-o, o carte care m-a ținut trează vreo două nopți, un roman despre care nu voi putea spune vreodată suficient.»

Comentând un alt titlu nu demult publicat, Ucideţi generalul (Tritonic, 2011), de Bogdan Hrib, Horia Gârbea speră «că autorul său se va îndrepta și spre lucrări mai ambițioase tematic». Adaugă în continuare: «Ucenicia și-a făcut-o, talent are, ar fi poate timpul unei schimbări.»

La Nemirabooks, blog scris de cititorii editurii, există un text de Alexandru Trandafir despre Sora cea mică (Nemira, 2011, traducere de Adriana Bădescu; The Little Sister, 1949) de Raymond Chandler.

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: